Nu exista produs comercial pe care chinezii sa nu-l poata copia. De la pantofii sport Adidas si pana la Mercedes C-Class, industria asiatica de „clonare“ merge ceas.
70% dintre bunurile falsificate la nivel mondial provin din China, fapt care pe industriasii americani ii costa anual 250 de miliarde de dolari. In anii ‘80, industria chineza de falsuri era primitiva si se referea la copii nevinovate ale tricourilor cu personaje din benzi desenate, precum Mickey Mouse. Incepand cu 1990, au aparut falsuri ale pantofilor de sport Nike, Adidas si Reebok – inlocuitori mult mai ieftini ai pantofilor autentici, imbratisati chiar si in cateva tari vestice. Cat despre Romania, ne amintim si acum de pseudobrandurile „Adibas“, „Mike“ sau „Rebook“. Pe la mijlocul anilor ‘90, falsificatorii chinezi si-au mutat atentia catre produsele electronice low-end, de pilda bateriile Duracell si DVD-urile. Specialistii spun ca aici a inceput adevarata era a pirateriei tehnologice avansate. In 1998 au fost comercializate si falsuri functionale foarte apropiate de original ale unor produse precum crosele de golf Callaway sau geamurile securizate pentru automobile. In 2000, pirateria a ajuns la cel mai inalt nivel de rafinament. Chinezii ofereau deja còpii ale procesoarelor Intel, ale pastilelor Viagra si ale echipamentelor Bosch. Asiaticii au trecut de la producerea de bunuri ieftine (jucarii si CD playere portabile) la crearea de còpii ale aproape oricarui produs de brand admirat in Vest si au facut acest lucru intr-un ritm ametitor.
Copiere la mare arta
Aproape orice obiect poate fi clonat in China, iar clona este uneori atat de bine realizata, incat producatorii originalului au ajuns sa asigure chiar service-ul acesteia atunci cand clientii apeleaza la ei. Nu este insa neaparat obligatoriu ca falsul sa poarte brandul originalului. Chinezii produc pana si o copie fidela (bucata cu bucata) a celui mai bine vandut model Chevrolet, dar sub un alt brand. Uneori, falsificatorii nu copiaza doar linia de productie, ci intreaga companie, cu sediu central, fabrici, personal pentru vanzari si intretinere. Meizu miniOne, o replica extrem de fidela a celebrului Apple iPhone, este capodopera acestei revolutii. Aici, chinezii nu s-au multumit numai sa imite designul. Compania a dorit sa le dea o palma vesticilor si sa il faca pe miniOne chiar mai bun decat originalul. Sa fie oare un semn ca asiaticii aspira in viitor la o concurenta loiala cu producatorii din Vest? Pe strazile Beijing-ului, vei regasi un peisaj aproape familiar tie, ca european. Vei vedea automobile pe care le-ai mai vazut: Volkswagen, Mercedes, Honda sau Toyota. Daca insa te apropii, vei deslusi cu totul alte branduri si, culmea, clonele sunt poate mai bine vandute decat originalele dupa care au fost copiate. Un automobil Laibao seamana foarte mult cu Honda CR-V. si Mercedes C-Class are copia lui fidela, care se numeste Geely Meerie si costa doar 15.000 USD. Extrem de putin, dar nu si pentru chinezi, care cumpara in majoritate automobile la preturi de sub 5.000 USD. Pentru ei, acesta e venitul mediu pe un an, iar masina preferata este Chery QQ, o copie fidela a lui – atentie! – Daewoo Matiz (produs de compania coreeana impreuna cu General Motors). Cand QQ a fost lansat de chinezi in 2003, americanii de la General Motors au ramas muti. „Daca nu aveau numele inscrise pe ele, nu le puteai deosebi. Sunt còpii atat de fidele incat, daca ai demonta usa unui Matiz, ai putea sa o pui la QQ si s-ar potrivi perfect“, a spus congressman-ul James Sensenbrenner dupa o vizita in China. Asiaticii nu s-au oprit insa la produsele palpabile. De curand, dupa ce ca au copiat leit site-ul si aplicatiile de comunicare Meebo, mai si folosesc un domeniu cu acelasi nume: meebo.com.cn.
Cum se face?
Cel mai simplu mod de a clona un produs este tura dubla de munca. In prezent, majoritatea componentelor electronice, dar si carcasele sunt produse in China, datorita costurilor extrem de reduse, „mana de lucru“ fiind ieftina, numeroasa si mult mai putin pretentioasa decat cea din Vest. Astfel, o fabrica chineza care a fost contractata sa produca piese originale pentru un brand trece automat la un program de 24 de ore de lucru pe zi, facandu-si planul si, in plus, faurind alte piese identice, unele create din materiale inferioare –, pe care apoi le vinde pe piata neagra. Singura problema consta in faptul ca este foarte greu sa mentii mult timp intr-o asemenea fabrica regimul continuu de munca. O solutie este crearea de duplicate ale unitatilor care produc piesele originale, planurile fiind cumparate sau chiar furate de la cele dintai. Companiile producatoare de tehnologie au inceput sa se prinda pana la urma de aceste manevre si au devenit mai selective cu outsourcing-ul in China, dandu-i „pe mana“ mai putine produse secrete din reteta brandului. Creatiile proprietare, precum placile cu circuite pe care se monteaza piesele, au inceput sa fie trecute in productie in fabricile proprii. Chiar si asa, pentru chinezi, clonarea acestora nu e o problema, desi compania „copiata” nu a avut niciodata relatii cu ei. Americanii de la Thomas G. Faria Corporation, care produc echipamente de bord pentru barci si vehicule Humvee, au o singura fabrica, in Connecticut, dar au descoperit in China o intreaga uzina dedicata clonarii produselor lor, care erau apoi imprastiate pe pietele din toata lumea. Desi functionau prost, aparatele aveau un design identic originalelor. „Pe produsele-clona sunt scrise numele companiei noastre si adresa, ba chiar si numarul piesei de catalog, initialele unui echipament de calibrare si cele ale testului final“, marturiseste David Blackburn, seful companiei americane, intr-un interviu pentru US China Economic.
Falsificatorii cauta mai intai o victima, de pilda un produs lansat in editie limitata, pe doar cateva piete. Cererea este mare, asa ca acestia se grabesc sa umple cu clonele lor „gaurile“ din mecanismul de furnizare sau de distributie al acelui produs. Asa s-a intamplat si cu iPhone, care, vreme de cateva luni, a fost vandut doar in SUA. In 2005, LG a lansat telefonul Chocolate, un succes cu vanzari de peste 10 milioane de unitati in toata lumea. A durat patru luni pana cand coreenii au lansat mobilul in China, dar era prea tarziu. O copie cucerise deja cumparatorii, iar calitatea nu era o problema pentru ei atata timp cat replica arata aproape la fel ca originalul. Probabil, cumparatorii chinezi nici macar n-au avut habar ca „ciocolata“ contrafacuta nu era produsa de LG. Anul trecut, Samsung ajunsese la capatul rabdarii, pentru ca pierdea anual un miliard de dolari din cauza nenumaratelor clone ale telefoanelor sale. Investigatia a dezvaluit aceleasi metode de lucru. Acel an a coincis cu demararea unei campanii in Romania, in care oamenii au fost instruiti sa cumpere doar telefoanele ce contin holograma Hat, a distribuitorului oficial din tara noastra.
Falsificatorii nu cloneaza orice. Intai se decid asupra produsului care promite sa fie cel mai profitabil. Apoi invata absolut totul despre el. Ii gasesti la diverse evenimente, facand cu frenezie poze produsului care urmeaza a fi lansat. Ei il cumpara apoi primii, dupa care cauta patentele chinezesti pe care le-ar putea urmari in producerea falsului. Urmatoarea etapa este angajarea a 20-40 de ingineri care sa decodeze circuitele electronice. Simultan, cativa softisti lucreaza la sistemul de operare al telefonului, care urmeaza sa aiba functii similare. Ambele procese dureaza in jur de o luna. Pana atunci, sunt gata si celelalte componente si accesorii din cutie (carcasa, butoanele, manualul de utilizare etc.). Productia de masa incepe intr-o alta fabrica, una care se ocupa deja de realizarea telefoanelor. Dupa ce termina vreo 30.000 de unitati, falsificatorii isi muta operatiunile intr-o alta fabrica, pentru a nu fi detectati. Oficialii Samsung au fost atat de impresionati de eficienta acestora, incat le-au oferit un loc in companie, dar au fost refuzati. Castiga aproape 1,25 USD la fiecare telefon.
E mult mai simplu si profitabil sa produci clone. Singura metoda de aparare a companiei in fata falsificatorilor a fost sa-si comercializeze produsele in China imediat dupa lansarea coreeana, pentru le a mai taia acestora din venituri.
Compania-clona
Anul trecut, NEC a facut publica o investigatie realizata intr-un interval de doi ani. Compania s-a trezit la un moment dat ca primeste plangeri in legatura cu produse pe care nici macar nu le avea in portofoliu: DVD playere, telefoane mobile sau MP3 playere. Firma angajata de NEC pentru investigatie a descoperit pana la urma o intreaga companie-copie, care avea legaturi cu nu mai putin de 50 de fabrici. Un grup organizat incerca sa fure brandul NEC cu totul. Fabricile companiei purtau chiar bannere imense cu logo-ul original, iar sefii aveau carti de vizita copiate in cele mai mici detalii. Neobrazare maxima, falsa companie NEC vindea drepturi de utilizare a designului produselor. Ca urmare, au fost facute descinderi la 18 dintre fabrici, de unde au fost ridicate peste 50.000 de produse false. Fabricile functioneaza insa si acum, dar sub un alt brand.
Ce sa le faci?
Automobilul Chery QQ este o dovada clara ca industria clonarii a ajuns la rafinamente greu imaginabile, dar, in cazul unei masini, calitatea slaba poate reprezenta un pericol real. Dupa ce a auzit de copia chinezeasca, un club automobilistic german a facut teste ambelor masini (Cherysi Matiz), iar rezultatele n-au amuzat pe nimeni. In timp ce pasagerii Matiz-ului ar fi supravietuit unui impact alegandu-se doar cu rani usoare, QQ-ul ar fi devenit pentru ocupantii lui loc de odihna vesnica. Necazul e si mai mare cand vine vorba de produse ingerabile. In iunie, oficialii americani de la FDA au avertizat populatia sa nu foloseasca o pasta de dinti produsa de chinezi, deoarece continea, in loc de glicerina, o substanta toxica, mai exact un compus gasit de obicei in lichidul antigel utilizat la automobile. Au existat si victorii impotriva falsificatorilor. Sony, Prada, Chanel, Gucci, Burberry si Louis Vuitton au castigat procesele cu acestia, dar li s-au platit daune minore. Totusi, cand un falsificator ajunge in fata justitiei facand de rusine autoritatile chineze, pedeapsa poate fi foarte aspra. Zheng Xiaoyu, fostul sef al departamentului de alimentatie si medicamente din China, a fost condamnat la moarte pentru ca a luat mita 850.000 USD. In parte, suma i-a fost inmanata ca sa
aprobe producerea unui antibiotic-clona care a ucis, in 2006, 10 oameni. Zheng a fost invinuit de punerea in pericol a vietii si sanatatii publice si a fost executat anul acesta, in iulie.
Sursa: AICI
70% dintre bunurile falsificate la nivel mondial provin din China, fapt care pe industriasii americani ii costa anual 250 de miliarde de dolari. In anii ‘80, industria chineza de falsuri era primitiva si se referea la copii nevinovate ale tricourilor cu personaje din benzi desenate, precum Mickey Mouse. Incepand cu 1990, au aparut falsuri ale pantofilor de sport Nike, Adidas si Reebok – inlocuitori mult mai ieftini ai pantofilor autentici, imbratisati chiar si in cateva tari vestice. Cat despre Romania, ne amintim si acum de pseudobrandurile „Adibas“, „Mike“ sau „Rebook“. Pe la mijlocul anilor ‘90, falsificatorii chinezi si-au mutat atentia catre produsele electronice low-end, de pilda bateriile Duracell si DVD-urile. Specialistii spun ca aici a inceput adevarata era a pirateriei tehnologice avansate. In 1998 au fost comercializate si falsuri functionale foarte apropiate de original ale unor produse precum crosele de golf Callaway sau geamurile securizate pentru automobile. In 2000, pirateria a ajuns la cel mai inalt nivel de rafinament. Chinezii ofereau deja còpii ale procesoarelor Intel, ale pastilelor Viagra si ale echipamentelor Bosch. Asiaticii au trecut de la producerea de bunuri ieftine (jucarii si CD playere portabile) la crearea de còpii ale aproape oricarui produs de brand admirat in Vest si au facut acest lucru intr-un ritm ametitor.
Copiere la mare arta
Aproape orice obiect poate fi clonat in China, iar clona este uneori atat de bine realizata, incat producatorii originalului au ajuns sa asigure chiar service-ul acesteia atunci cand clientii apeleaza la ei. Nu este insa neaparat obligatoriu ca falsul sa poarte brandul originalului. Chinezii produc pana si o copie fidela (bucata cu bucata) a celui mai bine vandut model Chevrolet, dar sub un alt brand. Uneori, falsificatorii nu copiaza doar linia de productie, ci intreaga companie, cu sediu central, fabrici, personal pentru vanzari si intretinere. Meizu miniOne, o replica extrem de fidela a celebrului Apple iPhone, este capodopera acestei revolutii. Aici, chinezii nu s-au multumit numai sa imite designul. Compania a dorit sa le dea o palma vesticilor si sa il faca pe miniOne chiar mai bun decat originalul. Sa fie oare un semn ca asiaticii aspira in viitor la o concurenta loiala cu producatorii din Vest? Pe strazile Beijing-ului, vei regasi un peisaj aproape familiar tie, ca european. Vei vedea automobile pe care le-ai mai vazut: Volkswagen, Mercedes, Honda sau Toyota. Daca insa te apropii, vei deslusi cu totul alte branduri si, culmea, clonele sunt poate mai bine vandute decat originalele dupa care au fost copiate. Un automobil Laibao seamana foarte mult cu Honda CR-V. si Mercedes C-Class are copia lui fidela, care se numeste Geely Meerie si costa doar 15.000 USD. Extrem de putin, dar nu si pentru chinezi, care cumpara in majoritate automobile la preturi de sub 5.000 USD. Pentru ei, acesta e venitul mediu pe un an, iar masina preferata este Chery QQ, o copie fidela a lui – atentie! – Daewoo Matiz (produs de compania coreeana impreuna cu General Motors). Cand QQ a fost lansat de chinezi in 2003, americanii de la General Motors au ramas muti. „Daca nu aveau numele inscrise pe ele, nu le puteai deosebi. Sunt còpii atat de fidele incat, daca ai demonta usa unui Matiz, ai putea sa o pui la QQ si s-ar potrivi perfect“, a spus congressman-ul James Sensenbrenner dupa o vizita in China. Asiaticii nu s-au oprit insa la produsele palpabile. De curand, dupa ce ca au copiat leit site-ul si aplicatiile de comunicare Meebo, mai si folosesc un domeniu cu acelasi nume: meebo.com.cn.
Cum se face?
Cel mai simplu mod de a clona un produs este tura dubla de munca. In prezent, majoritatea componentelor electronice, dar si carcasele sunt produse in China, datorita costurilor extrem de reduse, „mana de lucru“ fiind ieftina, numeroasa si mult mai putin pretentioasa decat cea din Vest. Astfel, o fabrica chineza care a fost contractata sa produca piese originale pentru un brand trece automat la un program de 24 de ore de lucru pe zi, facandu-si planul si, in plus, faurind alte piese identice, unele create din materiale inferioare –, pe care apoi le vinde pe piata neagra. Singura problema consta in faptul ca este foarte greu sa mentii mult timp intr-o asemenea fabrica regimul continuu de munca. O solutie este crearea de duplicate ale unitatilor care produc piesele originale, planurile fiind cumparate sau chiar furate de la cele dintai. Companiile producatoare de tehnologie au inceput sa se prinda pana la urma de aceste manevre si au devenit mai selective cu outsourcing-ul in China, dandu-i „pe mana“ mai putine produse secrete din reteta brandului. Creatiile proprietare, precum placile cu circuite pe care se monteaza piesele, au inceput sa fie trecute in productie in fabricile proprii. Chiar si asa, pentru chinezi, clonarea acestora nu e o problema, desi compania „copiata” nu a avut niciodata relatii cu ei. Americanii de la Thomas G. Faria Corporation, care produc echipamente de bord pentru barci si vehicule Humvee, au o singura fabrica, in Connecticut, dar au descoperit in China o intreaga uzina dedicata clonarii produselor lor, care erau apoi imprastiate pe pietele din toata lumea. Desi functionau prost, aparatele aveau un design identic originalelor. „Pe produsele-clona sunt scrise numele companiei noastre si adresa, ba chiar si numarul piesei de catalog, initialele unui echipament de calibrare si cele ale testului final“, marturiseste David Blackburn, seful companiei americane, intr-un interviu pentru US China Economic.
Falsificatorii cauta mai intai o victima, de pilda un produs lansat in editie limitata, pe doar cateva piete. Cererea este mare, asa ca acestia se grabesc sa umple cu clonele lor „gaurile“ din mecanismul de furnizare sau de distributie al acelui produs. Asa s-a intamplat si cu iPhone, care, vreme de cateva luni, a fost vandut doar in SUA. In 2005, LG a lansat telefonul Chocolate, un succes cu vanzari de peste 10 milioane de unitati in toata lumea. A durat patru luni pana cand coreenii au lansat mobilul in China, dar era prea tarziu. O copie cucerise deja cumparatorii, iar calitatea nu era o problema pentru ei atata timp cat replica arata aproape la fel ca originalul. Probabil, cumparatorii chinezi nici macar n-au avut habar ca „ciocolata“ contrafacuta nu era produsa de LG. Anul trecut, Samsung ajunsese la capatul rabdarii, pentru ca pierdea anual un miliard de dolari din cauza nenumaratelor clone ale telefoanelor sale. Investigatia a dezvaluit aceleasi metode de lucru. Acel an a coincis cu demararea unei campanii in Romania, in care oamenii au fost instruiti sa cumpere doar telefoanele ce contin holograma Hat, a distribuitorului oficial din tara noastra.
Falsificatorii nu cloneaza orice. Intai se decid asupra produsului care promite sa fie cel mai profitabil. Apoi invata absolut totul despre el. Ii gasesti la diverse evenimente, facand cu frenezie poze produsului care urmeaza a fi lansat. Ei il cumpara apoi primii, dupa care cauta patentele chinezesti pe care le-ar putea urmari in producerea falsului. Urmatoarea etapa este angajarea a 20-40 de ingineri care sa decodeze circuitele electronice. Simultan, cativa softisti lucreaza la sistemul de operare al telefonului, care urmeaza sa aiba functii similare. Ambele procese dureaza in jur de o luna. Pana atunci, sunt gata si celelalte componente si accesorii din cutie (carcasa, butoanele, manualul de utilizare etc.). Productia de masa incepe intr-o alta fabrica, una care se ocupa deja de realizarea telefoanelor. Dupa ce termina vreo 30.000 de unitati, falsificatorii isi muta operatiunile intr-o alta fabrica, pentru a nu fi detectati. Oficialii Samsung au fost atat de impresionati de eficienta acestora, incat le-au oferit un loc in companie, dar au fost refuzati. Castiga aproape 1,25 USD la fiecare telefon.
E mult mai simplu si profitabil sa produci clone. Singura metoda de aparare a companiei in fata falsificatorilor a fost sa-si comercializeze produsele in China imediat dupa lansarea coreeana, pentru le a mai taia acestora din venituri.
Compania-clona
Anul trecut, NEC a facut publica o investigatie realizata intr-un interval de doi ani. Compania s-a trezit la un moment dat ca primeste plangeri in legatura cu produse pe care nici macar nu le avea in portofoliu: DVD playere, telefoane mobile sau MP3 playere. Firma angajata de NEC pentru investigatie a descoperit pana la urma o intreaga companie-copie, care avea legaturi cu nu mai putin de 50 de fabrici. Un grup organizat incerca sa fure brandul NEC cu totul. Fabricile companiei purtau chiar bannere imense cu logo-ul original, iar sefii aveau carti de vizita copiate in cele mai mici detalii. Neobrazare maxima, falsa companie NEC vindea drepturi de utilizare a designului produselor. Ca urmare, au fost facute descinderi la 18 dintre fabrici, de unde au fost ridicate peste 50.000 de produse false. Fabricile functioneaza insa si acum, dar sub un alt brand.
Ce sa le faci?
Automobilul Chery QQ este o dovada clara ca industria clonarii a ajuns la rafinamente greu imaginabile, dar, in cazul unei masini, calitatea slaba poate reprezenta un pericol real. Dupa ce a auzit de copia chinezeasca, un club automobilistic german a facut teste ambelor masini (Cherysi Matiz), iar rezultatele n-au amuzat pe nimeni. In timp ce pasagerii Matiz-ului ar fi supravietuit unui impact alegandu-se doar cu rani usoare, QQ-ul ar fi devenit pentru ocupantii lui loc de odihna vesnica. Necazul e si mai mare cand vine vorba de produse ingerabile. In iunie, oficialii americani de la FDA au avertizat populatia sa nu foloseasca o pasta de dinti produsa de chinezi, deoarece continea, in loc de glicerina, o substanta toxica, mai exact un compus gasit de obicei in lichidul antigel utilizat la automobile. Au existat si victorii impotriva falsificatorilor. Sony, Prada, Chanel, Gucci, Burberry si Louis Vuitton au castigat procesele cu acestia, dar li s-au platit daune minore. Totusi, cand un falsificator ajunge in fata justitiei facand de rusine autoritatile chineze, pedeapsa poate fi foarte aspra. Zheng Xiaoyu, fostul sef al departamentului de alimentatie si medicamente din China, a fost condamnat la moarte pentru ca a luat mita 850.000 USD. In parte, suma i-a fost inmanata ca sa
aprobe producerea unui antibiotic-clona care a ucis, in 2006, 10 oameni. Zheng a fost invinuit de punerea in pericol a vietii si sanatatii publice si a fost executat anul acesta, in iulie.
Sursa: AICI
Postări
3 comentarii:
Maorte orezarilor...sunt penibili rau de tot...si ma doare undeva pe mine ca nu mor ei de foame si ca reusesc sa mai traiasca 1 zi in plus. Nu ma incanta cu nimic. Cred ca ar trebuii rasi de pe fata pamantului. Asta de chinezi...dar sa nu uitam ca cei care cumpara sunt niste antisociali si oameni lipsiti de caracter...
PENIBIL si mi se face scarba de chinezi si de cei care le cumpara pocnitorile
Astia ai dracu sunt mai buni la toate ca noi :) :-)
un lucru tot nau copiat chinezii : maneaua :))
Trimiteți un comentariu