miercuri, 9 iunie 2010

romania pe maini bune! PDL tine cu tine

2 comentarii

oare stau cu mainile`ntinse dupa pensii?

marți, 8 iunie 2010

romania pe maini bune

0 comentarii

p`astia  i-ati votat


balls pt iPhone

0 comentarii

de aici http://phoneballs.com/

vineri, 4 iunie 2010

Douazeci de ani in balon sau capusarea cea mare

1 comentarii

Dincolo de efectele evolutiilor internationale asupra tarii noastre, actuala criza economica din Romania este rezultatul sumei de greseli - financiare, sociale si politice - comise in ultimele doua decenii. Iar efectele pot fi mult mai devastatoare decit isi imagineza astazi si cei mai pesimisti dintre observatori.


Schimbarile din Romania finelui de decembrie 1989 au debutat sub semnul minciunii, pe de-o parte si a lipsei de viziune strategica, pe de alta. Minciunii, pentru ca nici astazi resorturile intime ale schimbarii nu au fost dezvaluite publicului larg si intre romani s-a cascat cvasiinstantaneu o falie durabila.

Povestea teroristilor, executia pripita a cuplului prezidential, diversiunile din 1990, toate acestea sunt, dupa doua decenii, rani (inca) deschise. Nu ca ar mai interesa prea mult pe cineva astazi - dar pentru o intreaga generatie au fost o trauma severa si o dezamagire pe masura.

O generatie care inca de atunci a raspuns partial prin emigrare, partial prin indiferenta civica si/sau politica. In economie, s-a demarat o reforma bilbiita - Decretul-lege 54/1990 schita un fel de timida persestroika.

Restituirea proprietatilor agricole a condus la farimitarea de astazi si a nascut premizele unei agriculturi de subzistenta, dificil de modernizat, risipita in mici loturi. Presiunii sociale ale unei economii in picaj i s-a raspuns prin pensionari pripite, al caror pret il platim si acum.

Ineptul slogan "Nu ne vindem tara!" a intirziat privatizarea intr-o vreme in care fabricile erau inca destul de competitive si s-ar fi putut incasa pentru ele un pret bun.

Nu au fost privatizate atunci pentru a fi un deceniu "capusate" de "ai nostri" - a se vedea cazurile Sidex, Petrom si cele din sistemul bancar. Cind au demarat privatizarile - dupa cehi, unguri sau polonezi - activele erau deja deteriorate iar preturile au fost mici sau nu au fost deloc.

Asa s-a ajuns ca intr-o tara cu un imens potential agricol, de pilda, sa nu (mai) fabricam tractoare. Cind, la inceputul anilor '90, cei de la Fiat doreau sa cumpere la un pret bun Tractorul din Brasov, au fost trimisi la plimbare. Dupa care a fost prea tirziu.

Sistemul bancar a fost de asemenea victima acestei capusari. Creditele s-au indreptat in mare masura spre "capitalisti" fabricati in alte laboratoare decit cele ale antreprenoriatului onest si banii s-au risipit ca fumul.

Prin urmare, industria a fost sever destructurata, iar investitiile green-field, cu infime exceptii, au lipsit. Asa cum am mai scris de sute de ori in aceste doua decenii, nu poate prospera o economie care nu mai fabrica mai nimic si a ajuns sa importe aproape tot.

La inceputul anilor '60 inca exportam utilaj petrolier si construiam rafinarii. Astazi nu mai suntem in stare sa exportam nici pantofi. Locatia de gestiune a fost un alt mijloc de "arendare" a unor active, mai ales in servicii, inclusiv in turism.

Aceste active au devenit bietele stafii a ceea ce au fost odata, lipsite de investitii si stoarse ca niste lamii. Mergeti la Baile Herculane, una din perlele Europei centrale si de est la finele secolului al XlX-lea si inceputul secolului al XX-lea pentru a vedea despre ce vorbesc.

A inceput sa functioneze principiul dominoului - una dupa cealalata, fiecare componenta a economiei s-a prabusit, antrenind-o pe cealalta. Dezechilibrul social s-a accentuat, odata cu politica de continuare a pesnsionarilor, in vreme ce numarul de salariati din sectorul direct productiv a stagnat.

De mai bine de un deceniu se subliniaza in varii analize ca devenim incet, dar sigur un popor de asistati. Si ca nu ne permitem acest lucru, pentru ca nu avem nici resursele si nici productivitatea muncii din Belgia sau Elvetia. Nimeni nu a facut nimic.

In discursul public, ipocrizia, jumatatea de adevar sau de-a dreptul minciuna, luptele la baioneta intre diversele partide sau chiar din interiorul partidelor au devenit un mod de a fi, contribuind decisiv la dezintegrarea etica si morala a vietii sociale.

Din ciinii de paza ai democratiei, o multime de vehicole massmedia au devenit ciinii de lupta ai variilor grupuri de interese.

A trebuit sa vina o criza internationala de o amploare fara precedent in ultimele decenii pentru ca o clasa politica ce si-a atins, de la stinga la dreapta, de multa vreme limitele propriei incompetente sa renunte sa mai astearna straturi groase fard peste o economie semidecedata si sa o prezinte ca Miss Romania. Si sa vorbeasca publicului despre situatia cu adevarat dramatica in care ne aflam.

Nu de ieri, de azi, ci de decenii. Ultimii douazeci de ani de tranzitie, alaturi de ultimul deceniu de descompunere a regimului planificat - anii '80 - au transformat o natiune care in perioada interbelica se inscrisese pe o traiectorie plauzibila, intr-o adevarata "pluta a Meduzei", in care, miine-poimiine, oamenii se vor sfisia intre ei pentru o bucata de piine sau o inghititura de apa.

Mai grav decit atit, au compromis sever din punct de vedere etic si moral o serie de valori fara de care o natiune nu poate exista si se preschimba intr-o simpla populatie lipsita de viitor: patriotismul, simtul civic, valorile morale, echilibrul etic. Singurul sentiment pe care il mai incearca acum o mare majoritate a publicului este acela ca "asa nu se mai poate".

Numai ca - vestea proasta - se mai poate: vedeti cazul unor tari din America Latina. Asta pe de-o parte. Pe de alta, nimeni, deocamdata, nu pare sa furnizeze un plan coerent de resetare a a sistemului social, politic, economic.

Asistam nu la creionarea unei sinergii nationale, ci la aceleasi dezolante lupte politice si aruncare vinovatiilor dintr-o iluzorie tabara in cealalta.

Chiar daca si-a atins obiectivele fundamentale - integrarea in NATO si UE - Romania trece, probabil, prin ceea mai dura perioada dupa "obsedantul deceniu", acela al instalarii bolsevismului. Mai ales pe fondul cutremurului global, virusii pe care i-am lasat sa se dezvolte in ultimele decenii pot sfisia ceea ce a mai ramas din noi.

Sau poate fi momentul unei noi constructii, cu adevarat responsabile. Ne place sau nu ne place, soarta noastra sta tot in miinile politicienilor, pentru ca asta inseamna democratia. De capacitatea acestora de a reformula paradigma nationala in perioada urmatoare va depinde, mai dramatic ca niciodata, viitorul acestei natiuni.

sursa e aci

marți, 1 iunie 2010

romanii astia nu sunt in stare nici macar sa doreasca

0 comentarii

ce mima de popor!

nici macar ai educati nu sunt in stare sa “greveze”

de nu putina vreme profesorii se dau loviti pe motiv ca e durere mare in viata domniilor lor. Cel putin asa incearca sa ne prosteasca a crede. Nu sunt ironic, privesc doar..printr-un “ochi logic” ceea ce s-a intamplat.

Cum ziceam, mai deunazi se hotara tagma lor a protesta. Azi, in ziua protestului, la indemnul ministrului de a sta cuminti, statura. Cu siguranta sunt convinsi ca nu-si merita leafa din moment ce obedienta dovedira. 

Nu-i nimic, fructul acestei obideiente este obisnuita-i generatie de retardati cu diploma.

sâmbătă, 29 mai 2010

ca sa`ntelegeti ce inseamna profesionalism in romania

0 comentarii

politia

admirabil! ca sa o pricepeti direct, felul in care au actionat e normal.

ce nu mai inteleg insa, e schema prin care tembelu` asta, pana la urma doar un tigan de pe stie gaia unde, a ajuns in ipostaza de a se regasi in libertate la doar doua luni dupa ce a comis exact aceleasi fapte si asupra lui s-a tras degeaba.

pot spune ca toate gloantele s-au tras fara folos, oricum va ajunge iar la volan

uite exemplu`de cheltuieli inutile “nenea menestrei”

stirea minune aci

dedicatie de la petrecareti. sau erau protestatari?

4 comentarii
nu prea ai ce comenta la asta.

miercuri, 26 mai 2010

A murit marele Jean Constantin. Cinic dar..la timp

0 comentarii

Da, stiu, sunt pe taramul cinismului da` cel putin n-au apucat astia sa-i taie pensia.

Dumnezeu sa-l odihneasca!

joi, 20 mai 2010

ahh..inca ceva, cat timp voi v-ati maimutarit..astia au vandut limba

4 comentarii

da, pentru a-si pastra scarboasa si ingrata majoritate parlamentara, in timp ce poporeanul de rand belea ochii la cerebel si dantuia in ritm de pinguin, partidul mult iubit a facut pe placul tarfelor politice (udmr) si au acceptat ca minoritatile sa fie educate`n limba lor.

eu sunt convins ca astia ar vinde si maine Ardealul pentru promisiunea de a mai sta zece ani la guvernare.

pan` la urma, da-o-n pula mea de tara, ei de bani "are" nevoie.

amin.

aci

miercuri, 19 mai 2010

n-au protestat ci au adus un omagiu

0 comentarii


gata! la ora legala treisprezece fara zece, in ritm de elevi silitori, sparsera ceata de...ce fusera ei ca numa` manifestanti nu!
Deloc surprinzator pentru mine, si acest mult trambitat manifest se petrecu in clasicul hal romanesc. S-anume, se lasa cu hora, dantuiala si voie buna. Singurele lipsuri pentru a face campeneasca petrecere deghizata`n protest fura mititeii, manelele si PET-urile aruncate pe jos.

Nush ce belzebut vedeta autohtona si-a facut aparitia sa-i anime si destinda pe aparent inraitii protestatari, cerebel sau "smaili" am impresia. Oricum, a facut o lucratura desavarsita din moment ce toata lumea a plecat linistita iar singurele lesinaturi fura niste babe slabe de inger dar credule.

Cel putin minunatii cantautori mioritici se pot lauda cu performanta ca au avut un public mai numeros decat AC/DC, e adevarat in mare compus din gura casca veniti sa admire capitala. Ce dracu e de admirat la ea, numai domniile lor au idee.

Cand te gandesti ca au poluat aerul tarii venind cu autocare taman de la colt de harta pentru o maimutareala de doua ore prin capitala parca mai rau te iau dracii.